Sari la conținut
Grile.app

Etică în Afaceri – întrebări și răspunsuri

Toate cele 172 de întrebări grilă de la Etică în Afaceri (FSEGA, UBB Cluj-Napoca), cu răspunsurile corecte. Caută după cuvinte-cheie sau deschide o întrebare ca să vezi toate variantele. Dă un test grilă la Etică în Afaceri

172 de întrebări

Test grilă

  1. Prin prisma filosofiei etica poate fi considerata

    • stiinta binelui/raului
    • stiinta fericirii
    • stiinta placerii
    • stiinta idealului social

  2. Maximizarea profiturilor (prin folosirea corecta a resurselor, in conditii de legalitate), ca scop principal al afacerilor, este sustinuta

    • de pozitivismul economic

  3. Daca un manager decide ca obtinerea de profit nu este scopul principal al firmei, subordonandu-l altor interese (indiferent de valoarea lor morala), poate avea ca efect scaderea rentabilitatii firmei, ceea ce implica

    • scaderea veniturilor patronilor
    • scaderea salariilor
    • scumpirea produselor

  4. Din categoria stakeholderilor interni fac parte

    • angajatii
    • proprietarii

  5. Aliatii strategici, concurentii si grupurile de presiune fac parte din categoria

    • stakeholderilor din mediul specific

  6. Din categoria stakeholderilor din mediul specific fac parte

    • furnizorii
    • distribuitorii

  7. Din categoria stakeholderilor din mediul general fac parte

    • administratia publica locala
    • ONG-urile
    • institutiile educationale

  8. Etica este

    • stiinta comportamentului
    • stiinta moravurilor
    • stiinta moralei

  9. Etica vizeaza sfera concreta a vietii morale, urmarind, printre altele, actul convingerii, indeplinind astfel

    • functia persuasiva

  10. Pozitivismul economic (Milton Friedman) insista asupra

    • maximizarii profiturilor
    • folosirii corecte a resurselor

  11. Umanismul economic (Amartya Sen) insista asupra

    • conditiilor de viata mai bune pentru toti
    • teoriei alegerii rationale, care descrie managerii ideali, si nu pe cei reali

  12. In categoria stakeholderilor care au un interes si/sau sunt afectati de actiunile/performantele firmei pot fi incluse

    • persoanele fizice
    • grupurile
    • organizatiile

  13. Din categoria stakeholderilor in sens restrans fac parte

    • clientii
    • furnizorii
    • colaboratorii directi

  14. Din categoria stakeholderilor in sens larg fac parte

    • mass-media
    • institutiile statului

  15. In literatura de specialitate morala este definita ca fiind

    • dominatia ratiunii asupra afectelor
    • tendinta spre binele suprem
    • autonomia vointei

  16. Caracteristicile moralei heteronome sunt

    • respect unilateral (pentru adult)
    • constrangere

  17. Caracteristicile moralei autonome sunt

    • creativitate
    • progresism

  18. Functiile sociale ale moralei sunt

    • functia de cooperare in vederea realizarii scopurilor
    • functia de integrare a individului in comunitatea morala
    • functia de reproductie morala (sau de conservare a traditiei morale)
    • functia de promovare a inovatiei morale (sau de creatie valorica)

  19. Analizand diferentele dintre etica, morala si moralitate, respectiv reciprocitatile semantice si functionale, in literatura de specialitate se arata ca

    • etica are caracter accentuat cognitiv si explicativ
    • morala are caracter proiectiv - programator
    • moralitatea are caracter real - practic

  20. Norme generale, universale (comparativ cu cele particulare sau speciale) se caracterizeaza prin

    • au durabilitate mare in timp
    • sunt prezente in toate tipurile de comunitati umane
    • influenteaza toate activitatile umane

  21. Norme speciale (comparativ cu cele particulare sau generale) se caracterizeaza prin

    • sunt ocazionale
    • se manifesta in cadrul unor grupuri restranse

  22. Morala reflecta in principii, norme, reguli determinate istoric si social

    • convingeri
    • atitudini
    • deprinderi
    • sentimente

  23. Realismul moral, conformismul social si conservatorismul politic sunt caracteristici ale

    • stadiului de heteronomie morala

  24. Conservarea traditiei morale evidentiaza faptul ca morala indeplineste

    • functia de reproductie morala

  25. Raul moral savarsit cu intentie este

    • imoral

  26. Relativismul moral, creativitatea si progresismul sunt caracteristici ale

    • stadiului de autonomie morala

  27. Cauzele comportamentului imoral/amoral pot fi

    • pasiunile
    • deprinderile
    • frica
    • ignoranta

  28. Avand in vedere legaturile dintre legea morala si legea juridica, se sustine ca

    • legea juridica se bazeaza pe norme si principii morale
    • respectul fata de legea juridica este o datorie morala
    • uneori legea juridica prevede limite care pot fi de neacceptat pentru legea morala

  29. Imperativul categoric caruia trebuie sa i se conformeze constiinta morala, formulat de Hans Jonas (1993), include urmatoarele

    • actioneaza astfel incat efectele actiunii tale sa fie compatibile cu permanenta unei vieti autentice umane pe pamant
    • actioneaza astfel incat efectele actelor tale sa nu fie distructive pentru o astfel de viata
    • nu compromite conditiile pentru supravietuirea nelimitata a umanitatii pe pamant
    • include in alegerea ta actuala integritatea viitoare a omului

  30. In cadrul relativismului etic Andrei Marga (1998) argumenteaza ca

    • valorile sunt incomensurabile
    • valorile sunt incomparabile
    • nu exista o cale rationala de a compara si alege intre valori diferite
    • indiferenta si saltul de la o valoare la alta

  31. Deontologia se refera la

    • datorie, obligatii, reguli, in general
    • datorie, obligatii, reguli, norme morale
    • norme, reguli si obligatii profesionale
    • norme, reguli si obligatii morale specifice unei profesiuni

  32. Datoria profesionala (si morala) este mijlocul de realizare a unor scopuri straine sistemului in care actioneaza, pentru

    • profesionistul de circumstanta

  33. Respectarea normelor profesionale (si morale) in mod reflex, ca rezultat al unui model profesional asimilat o data pentru totdeauna, este specifica

    • profesionistului de meserie

  34. In indeplinirea indatoririlor dovedeste angajare deplina, creatoare, isi asuma riscuri si are sentimentul sacrificiului de sine, profesionistul

    • de vocatie

  35. Orice organism autorizat, in functie de natura profesiei

    • poate codifica indatoririle membrilor sai
    • poate sa impuna promovarea unui examen de acces la profesie
    • poate sa ceara efectuarea unui stagiu de pregatire
    • poate sa impuna modalitati de perfectionare si de verificare a aptitudinilor

  36. Obiectivele principale ale unui cod deontologic sunt

    • consolidarea integritatii si a competentelor profesionale
    • promovarea intereselor tuturor membrilor
    • sustinerea si promovarea aplicarii normelor nationale si internationale

  37. Beneficiile elaborarii si implementarii corecte a codurilor deontologice sunt

    • are un rol decisiv in informarea tuturor celor vizati asupra profesiei, a regulilor de conduita, a drepturilor si obligatiilor
    • mentine sau chiar imbunatateste prestigiul profesiunii
    • da fiecarui membru un sentiment de securitate si forta colectiva

  38. Principalele critici la adresa codurilor deontologice includ

    • pot condamna multe si pot prescrie putine
    • sunt cunoscute si insusite intotdeauna de catre toti cei vizati
    • pot include fraze lipsite de sens sau fara justificare

  39. Cu totii avem datoria

    • de a respecta proprietatea altuia
    • de a ne respecta cuvantul dat
    • de a fi cinstiti, sinceri, modesti
    • de a respecta demnitatea si onoarea celuilalt

  40. Deontologia profesionala poate fi definita ca fiind

    • disciplina care include normele de conduita si obligatiile morale ale unei profesii bine definite
    • un ansamblu de reguli care reglementeaza o profesiune, conduita celor care o exercita, rapoartele dintre acestia si clientii lor, dintre ei si public

  41. Datoria profesionala vizeaza

    • atat latura tehnica, cat si cea umana

  42. Profesionistul de circumstanta

    • abordeaza auto-realizarea profesionala, inclusiv componenta morala a acesteia, ca mijloc si nu ca scop

  43. Profesionistul de meserie

    • se multumeste intotdeauna cu ceea ce i se ofera

  44. Profesionistul de vocatie

    • isi asuma riscuri si are sentimentul sacrificiului de sine
    • se autoevalueaza si lupta permanent pentru autoperfectionare

  45. Deontologia profesionala

    • este o particularizare a moralei generale la diversele profesiuni
    • este stiinta indatoririlor profesionale, a comportamentului profesional
    • este o importanta diviziune a filosofiei moralei, stiinta a ceea ce este just si rational

  46. Un manager competent ar trebui sa fie capabil

    • sa se implice efectiv in realizarea binelui si evitarea raului
    • sa fie un adevarat model moral pentru cei din jur
    • sa fie capabil sa rezolve eficient dilemele etice si situatiile conflictuale prin respectarea legii si a libertatii

  47. Subiectul eticii in afaceri (agentul moral) poate fi

    • un om
    • un grup de angajati
    • agentul economic cu personalitate juridica
    • societatea, in general

  48. In afaceri exista 3 niveluri de aplicare ale eticii. Cel care se stabileste intre indivizi, in baza principiului corectitudinii schimbului, este

    • nivelul micro

  49. Nivelul de abordare a problematicii eticii in afaceri il poate constitui

    • o afacere in general
    • o activitate specifica orientata catre atingerea obiectivelor
    • un anumit contract
    • o relatie de afaceri specifica

  50. In afaceri sunt 3 niveluri de aplicare ale eticii. Cel care se refera la reguli institutionale/sociale ale economiei, ale afacerilor este

    • nivelul macro

  51. Studierea eticii are atat utilitate teoretica, cat si practica. Utilitatea teoretica se refera la urmatoarele aspecte

    • este esentiala pentru asigurarea progresului individual si social
    • ajuta la consolidarea constiintei morale

  52. Competitia

    • este un sistem de relatii intre indivizi sau grupuri
    • este un sistem de interactiuni intre indivizi sau grupuri

  53. Etica in afaceri este definita ca fiind

    • perspectiva etica a unei organizatii de afaceri
    • perspectiva etica a unui individ care face afaceri
    • setul de principii care ar trebui sa guverneze conduita in afaceri

  54. In literatura de specialitate mediul de afaceri este comparat cu

    • jungla
    • un camp de lupta
    • un loc de joaca
    • masina eficienta de fabricat bani

  55. Cadrul de analiza al eticii in afaceri poate fi atat teoretic, cat si practic. Cadrul teoretic vizeaza analiza

    • codului de etica
    • diagramelor de relatii
    • planurilor de afaceri
    • programelor de actiune

  56. Cadrul de analiza al eticii in afaceri poate fi atat teoretic, cat si practic. Cadrul practic vizeaza analiza

    • comportamentului
    • rezultatelor reale

  57. Obiectul analizei morale a afacerilor este tratat diferentiat in functie de subiectul moralei (individ sau grup de indivizi) si structura moralei. Daca subiectul moralei este individul analiza este orientata inspre

    • constiinta morala
    • responsabilitate sociala
    • vointa
    • caracter

  58. Obiectul analizei morale a afacerilor este tratat diferentiat in functie de subiectul moralei (individ sau grup de indivizi) si structura moralei. Daca subiectul moralei este un grup de indivizi analiza este orientata inspre

    • cultura organizationala
    • responsabilitate sociala

  59. Metodele de cercetare pe care le poate folosi etica in afaceri sunt

    • observatia
    • sinteza
    • deductia
    • demonstratia

  60. Reputatia unei firme se masoara deoarece arata legatura emotionala care garanteaza

    • cine cumpara produsele
    • cine recomanda firma
    • acceptarea strategiei de catre angajati

  61. In masurarea reputatiei unei firme trebuie sa se tina cont de

    • inovare
    • performanta
    • guvernanta

  62. Realizarea unor produse/servicii de calitate si garantarea sigurantei utilizarii produselor sunt probleme manageriale care tin de

    • productie

  63. Evitarea practicilor de evaziune fiscala si gestionarea corecta a costurilor sunt probleme manageriale care tin de functiunea

    • financiar-contabilitate

  64. Avand in vedere responsabilitatile sociale ale managementului, sunt solicitate imperativ tuturor organizatiilor

    • responsabilitatile economice

  65. Responsabilitatile care presupun angajamentul/implicarea managerului si organizatiei in actiuni pur voluntare, izvorate din dorinta de a rezolva anumite probleme sociale, sunt

    • responsabilitati discretionare

  66. Analizand principalele abordari ale sistemelor etice, cu impact asupra deciziilor manageriale, daca decizia luata se bazeaza in totalitate pe conceptele de corectitudine, echitate si impartialitate, decidentul a avut in vedere

    • abordarea distributiva

  67. Analizand principalele abordari ale sistemelor etice, cu impact asupra deciziilor manageriale, focalizarea pe consecinte este specifica

    • abordarii utilitariste

  68. Principalele caracteristici ale unui cod de etica se refera la urmatoarele

    • sa fie riguroase, sa prevada clar idealurile si/sau obligatiile
    • sa protejeze interesul public
    • sa fie specifice si oneste
    • sa provina de la o autoritate legitima

  69. Avantajele elaborarii codurilor de etica includ

    • incearca sa echilibreze interesul colectiv cu cel personal
    • pot oferi un ghid pentru persoanele tinere care intra in firma
    • pot constitui bazele unei actiuni disciplinare impotriva abaterilor
    • este un mijloc de incurajare a practicilor imorale in organizatii

  70. Este putin probabil ca toate deciziile/actiunile unui manager sa fie intotdeauna fie morale, fie amorale, fie imorale. Cu toate acestea, in literatura de specialitate se precizeaza faptul ca managerul care esueaza in considerarea eticii ca o componenta a comportamentului sau este:

    • manager amoral

  71. Managerii care manifesta un comportament moral sunt caracterizati astfel

    • sustin libertatea, perfectiunea si dezvoltarea fiecarui angajat
    • formeaza si incurajeaza un regim echilibrat de munca si odihna
    • creeaza un mediu de lucru fara discriminari
    • cultiva o atitudine pozitiva fata de celelalte persoane

  72. Este putin probabil ca toate deciziile/actiunile unui manager sa fie intotdeauna fie morale, fie amorale, fie imorale. Cu toate acestea, in literatura de specialitate se precizeaza faptul ca managerul care alege sa se comporte impotriva moralei este:

    • manager imoral

  73. Exista diferente conceptuale intre valori, principii si reguli. De ordinul binelui, indicand atributele existentei umane, sunt

    • valorile

  74. Exista diferente conceptuale intre valori, principii si reguli. Marile orientari de viata si actiune (fixand atitudinile oamenilor) sunt date de

    • principii

  75. In literatura de specialitate sunt prezentate trei perspective majore privind responsabilitatea sociala a organizatiilor: „mana invizibila”, „mana guvernului” si „mana managementului”. „Mana managementului” se refera la opinia ca

    • firmele si managerii trebuie sa actioneze pentru protejarea si cresterea bunastarii sociale

  76. Abordand problematica gestionarii responsabilitatii sociale, organizatiile pot manifesta, in functie de receptivitatea si sensibilitatea sociala care le caracterizeaza, cinci tipuri de atitudini. Daca organizatiile fac schimbari (reactioneaza) atunci cand stiu ca lipsa de implicare poate avea efecte negative asupra profiturilor lor, atitudinea lor este

    • reactiva

  77. Din categoria instrumentelor de monitorizare a solicitarilor sociale fac parte

    • auditul social
    • sondajele de opinie
    • scanarea sociala
    • prognoza sociala

  78. Comparativ cu responsabilitatea, raspunderea evidentiaza

    • rolul pasiv al omului
    • caracterul obiectiv (extern)
    • conditia minimala a omului

  79. Codurile de etica trebuie

    • sa fie specifice si oneste
    • sa provina de la o autoritate legitima
    • sa fie cat mai simple si accesibile

  80. Codurile de etica (avantaje)

    • sporesc cooperarea in echipa
    • pot constitui bazele actiunilor disciplinare impotriva abaterilor

  81. Indrumatorii omenirii cu influenta istorica majora

    • Buddha
    • Mohamed
    • Moise
    • Confucius

  82. Maximizarea profiturilor este o teza sustinuta de

    • pozitivismul economic

  83. Valorile morale fundamentale sunt

    • omenia
    • dreptatea
    • binele

  84. Codurile de etica trebuie

    • sa prevada pedepse si sanctiuni
    • sa stabileasca anumite prioritati

  85. Indrumatorii omenirii cu influenta istorica majora

    • Hristos
    • Mohamed
    • Moise

  86. Investitiile firmelor in anumite programe sociale pot fi considerate

    • ilegale

  87. Imperativul ipotetic, vointa buna si imperativul categoric, autonomia si demnitatea, sunt enuntate de

    • teoria universalista

  88. Etica manageriala din domeniul financiar-contabil vizeaza

    • evitarea supraincarcarii costurilor

  89. Normele morale generale

    • au durabilitate mare

  90. Caracterul cognitiv si explicativ are

    • Etica

  91. Conform pozitivismului economic, maximizarea profitului e imperativ

    • Moral

  92. Legea morala

    • Este impersonala

  93. Auto-realizarea profesionala deplina este caracteristica

    • Profesionismului de circumstanta

  94. Relativismul etic arata ca

    • Valorile sunt plurale
    • Valorile sunt incomensurabile

  95. Indrumatorii omenirii cu influenta istorica majora sunt

    • Confucius
    • Budha
    • Platon

  96. Comparativ cu constiinta morala, legea morala

    • Este norma obiectiva a moralitatii
    • Este externa, permanenta continua
    • Este impersonala

  97. Codurile de etica

    • Imbunatatesc climatul de munca
    • Cresc implicarea angajatilor

  98. Stakeholderii interni sunt

    • Actionarii
    • Angajatii
    • Managerii
    • Consiliul de conducere

  99. Normele morale generale

    • Regleaza toate tipurile de relatii

  100. Etica are

    • Caracter cognitiv si explicativ

  101. Legea morala

    • Are caracter de constrangere

  102. Comportamentul care urmareste cea mai mare fericire pentru cei mai multi oameni este enuntat de

    • Teoria utilitarista

  103. Etica manageriala din domeniul productiei vizeaza

    • Realizarea produselor de calitate

  104. Stakeholderii interni includ

    • Actionarii
    • Managerii
    • Angajatii

  105. Morala heteronoma se caracterizeaza prin

    • Constrangere
    • Reguli exterioare
    • Respect unilateral

  106. Morala se refera la

    • Spirit

  107. Caracterul proiectiv-programator are

    • Morala

  108. Legea morala

    • Nu impune sanctiuni
    • Nu impune pedepse

  109. Etica manageriala din domeniul cercetarii-dezvoltarii vizeaza

    • Realizarea unor produse de calitate
    • Realizarea de investitii eficiente

  110. Principiile de responsabilitate si indatorire sunt sustinute de

    • Teoria universalista

  111. Constiinta morala este

    • Permanenta
    • Obiectiva

  112. Specifice moralei autonome sunt

    • Reguli interioare
    • Creativitatea

  113. Investitiile firmelor in anumite programe sociale pot fi

    • Neadecvate

  114. Indrumatorii omenirii cu o influenta majora sunt

    • Buddha
    • Platon
    • Moise

  115. Cadrul teoretic se refera la

    • Misiune si obiective

  116. Regulile institutionale sau sociale ale economiei, ale afacerilor, vizeaza

    • Nivelul macro

  117. Nivelul de abordare al Eticii in afaceri poate include

    • Relatiile intergrupuri
    • Conditiile sociale si culturale
    • Relatiile interindividualiste

  118. Randamentul reputatiei include urmatoarele beneficii tangibile pentru firma

    • Atragerea angajatilor talentati

  119. Functia eticii care se realizeaza pe trei trepte succesive (descriptiva, analiticosintetica, explicativa) este

    • Functia cognitiva

  120. Standardele morale bazate pe intaietatea justitiei sunt sustinute de

    • Teoria distributiva

  121. Derularea afacerilor fara furturi si inselaciuni este sustinuta

    • Atat de pozitivismul economic cat si de umanismul economic

  122. Etica manageriala din domeniul comercial-marketing vizeaza

    • Realizarea de produse de calitate
    • Informarea corecta a clientilor

  123. O limita a teoriei legii eterne este

    • Existenta standardelor diferite de la un grup religios la altul
    • Interpretarea dependenta de situatia individului

  124. Exista diferente conceptuale intre valori, principii si reguli. Cele care dau marile orientari de viata sunt

    • Valorile

  125. Valorile sunt standarde ale

    • Comportarii
    • Virtutii

  126. Utilitatea teoretica se refera la urmatoarele

    • Etica este esentiala pentru asigurarea progresului individual
    • Ajuta la consolidarea constiintei morale

  127. Elementele afective ale constiintei morale sunt

    • Remuscarea pentru greseli
    • Bucuria binelui, a datoriei implinite

  128. Factori care influenteaza conduita in afaceri sunt

    • Cadrul legislativ
    • Factorii conjuncturali
    • Caracteristicile indivizilor

  129. Maximizarea profitului este o teza sustinuta de

    • Pozitivismul economic

  130. Doar o afirmatie este adevarata

    • Etica are caracter cognitiv

  131. Raul savarsit cu intentie este

    • Imoral

  132. Normele ocazionale care vizeaza relatii si actiuni specifice sunt

    • Norme speciale

  133. Auto-realizarea profesionala deplina este o caracteristica a

    • Profesionistului de circumstanta

  134. Cea mai mare fericire pentru cel mai mare numar de oameni, este sustinuta de

    • Teoria utilitarista

  135. Morala apartine

    • Psihicului
    • Spiritului
    • Intelectualului

  136. Specifice moralei heteronome sunt

    • Regulile exterioare
    • Conformismul social

  137. Subiectul eticii in afaceri, adica agentul moral, poate fi

    • Omul
    • Organizatia de afaceri
    • Societatea, in general

  138. Argumentele impotriva asumarii responsabilitatii sociale sunt

    • Poate duce la cresterea preturilor
    • Firma plateste deja taxe/impozite

  139. Caracter proiectiv-programator are

    • Morala

  140. Stakeholderii externi includ

    • Colaboratorii
    • Clientii

  141. Etica este stiinta

    • Binelui / raului
    • Idealului social
    • Placerii

  142. Investitiile firmelor in anumite programe sociale

    • Neadecvate

  143. Morala poate fi definita ca

    • Dominatia ratiunii asupra afectelor
    • Tendinta spre binele suprem
    • Autonomia vointei

  144. Cadrul de analiza al eticii in afaceri poate fi atat teoretic cat si practic. Cadrul teoretic se refera la

    • Misiune si obiective

  145. Caracter proiectiv-programator are

    • Morala

  146. Normele morale particulare

    • Variaza in timp

  147. Etica manageriala din domeniul cercetarii dezvoltarii vizeaza

    • Realizarea de investitii eficiente

  148. Avand in vedere nivelurile de aplicare ale eticii in afaceri, regulile institutionale sau sociale ale economiei, ale afacerilor, vizeaza

    • Nivelul macro

  149. Codurile de etica trebuie

    • Sa prevada clar idealurile
    • Sa fie posibile fizic si moral

  150. Avantajele codurilor de etica sunt

    • Creeaza culturi organizationale adecvate
    • Incurajeaza practicile morale
    • Imbunatatesc climatul de munca

  151. Functiile eticii sunt

    • Functia persuasiva
    • Functia educativa
    • Functia cognitiva
    • Functia normativa (axiologica)

  152. Comparativ cu raspunderea, responsabilitatea evidentiaza

    • Caracterul subiectiv (intern)
    • Asumarea din libera initiativa

  153. Conform teoriei 'stakeholders'

    • Orice organizatie are o datorie morala fata de toti cei care contribuie la consolidarea profiturilor
    • Orice afacere trebuie sa indeplineasca un rol social

  154. Angajatul virtuos este un:

    • Angajat moral

  155. O societate morala se formeaza prin:

    • Eliminarea contradictiilor, a conflictelor si starilor de tensiune
    • Armonie si echilibru

  156. Comertul echitabil:

    • Presupune un parteneriat comercial, bazat pe dialog si respect

  157. Uzura morala planificata:

    • Presupune limitarea deliberata a duratei de viata a produselor
    • Presupune o durata de viata artificiala pentru a asigura repetarea actului de cumparare

  158. Principiile morale:

    • Sunt universale
    • Sunt permanent valabile

  159. „Regula de aur” fundamentala din etica este:

    • Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face

  160. Etica este definita ca fiind:

    • O stiinta a comportamentului

  161. Prin „dreptul la munca” se intelege:

    • Obligatia de a fi asigurate tuturor indivizilor conditii egale de exercitare a acestui drept
    • Obligatia de echitate in criteriile de angajare si concediere, eliminand discriminarea angajatilor

  162. Morala este considerata:

    • Obiectul de studiu al eticii
    • Ansamblul normelor de comportare a oamenilor unii fata de altii
    • Ansamblul normelor de comportare a oamenilor fata de colectivitate

  163. Dilemele etice care apar in domeniul de marketing al firmei se refera la situatii legate de:

    • Reclama, publicitate, ambalajul produsului

  164. Inviolabilitatea fizica, ca aspect al vietii private, presupune:

    • Dreptul individului asupra unui „spatiu personal"

  165. Comertul echitabil urmareste sa asigure:

    • Respect fata de drepturile omului
    • Respect fata de mediul inconjurator
    • Respect fata de consumatori

  166. In etica, conceptul „IMORAL” este:

    • Raul savarsit cu intentie, in cunostinta de cauza

  167. La nivel mondial, tendintele alimentare care au declansat numeroase dezbateri etice sunt:

    • Pierderea caracterului sezonier al produselor
    • Pierderea accelerata a soiurilor
    • Distanta tot mai mica dintre fermieri si consumatori

  168. Bioetica studiaza:

    • Problemele etice rezultate din progresele medicinei si biologiei

  169. Eticheta Fairtrade, prezenta pe unele produse alimentare:

    • Dovedeste ca produsele sunt obtinute in conditii care tin cont de impactul economic, social si de mediu

  170. Edward Deming (calitolog) considera ca angajatii unei companii trebuie sa isi asume urmatoarele responsabilitati:

    • Sa fie preocupati de imbunatatirea continua a calitatii produselor/serviciilor oferite de companie
    • Sa stie exact ce presupune munca lor si sa se straduiasca sa se perfectioneze

  171. Efectul comportamentului lipsit de integritate il constituie:

    • Dificultate la reintrarea pe piata

  172. Sanctiunea morala se refera la utilizarea unor procedee precum:

    • Blam