Sari la conținut
Grile.app

Macroeconomie – întrebări și răspunsuri

Toate cele 328 de întrebări grilă de la Macroeconomie (FSEGA, UBB Cluj-Napoca), cu răspunsurile corecte. Caută după cuvinte-cheie sau deschide o întrebare ca să vezi toate variantele. Dă un test grilă la Macroeconomie

328 de întrebări

Test grilă

  1. Pe piata fortei de munca:

    • se confrunta cererea si oferta de forta de munca

  2. Salariul este venitul adus de prod factorul:

    • munca

  3. Pentru ca nevoia de munca sa fie considerata cerere de munca trebuie:

    • sa fie salarizata

  4. Motivul pentru care munca realizata de casnice, elevi, studenti, militari in termen, nu se include in oferta de munca, este acela ca respectivii:

    • depun activitati nesalariale

  5. Oferta de munca se formeaza, in general, in decursul unui timp indelungat:

    • pentru ca e nevoie de o perioada relativ indelungata ca fiecare generatie sa creasca si sa se instruiasca, atingand varsta de incadrare

  6. Pretul factorului de productie munca este cunoscut sub numele de:

    • salariu

  7. Salariul poate fi definit ca:

    • un venit primit de posesorul fortei de munca, pentru contributia la rezultatul activitatilor depuse in folosul angajatorului

  8. Din punctul de vedere al angajatorului, salariul constituie:

    • un element de cost

  9. Salariul nominal nu este:

    • cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata, la un moment dat, cu suma primita

  10. Salariul real este:

    • cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata la un moment dat cu salariul nominal

  11. Marimea salariului real variaza direct proportional cu:

    • salariul nominal

  12. Marimea salariului real depinde invers proportional de:

    • nivelul preturilor sau tarifelor la bunurile de consum, respectiv la serviciile achizitionate

  13. Determinarea indicelui salariului real ne ofera o imagine referitoare la:

    • dinamica salariului real

  14. Gradul diferit de dificultate a activitatilor permite:

    • diferentierea salariilor

  15. Functia de etalon de masura a banilor este indeplinita atunci cand cu ajutorul lor:

    • este comensurata valoarea bunurilor si serviciilor

  16. Functia de mijloc de plata a banilor este indeplinita atunci cand cu ajutorul lor:

    • se achita (se sting) unele drepturi si obligatii

  17. In economiile care functioneaza normal, poate avea calitatea de bani universali (ca forma universala a avutiei):

    • o moneda convertibila

  18. Masa monetara poate fi definita ca:

    • ansamblul mijloacelor banesti aflate in circulatie intr-o tara, intr-o anumita perioada

  19. Viteza de rotatie a banilor poate fi exprimata prin:

    • numarul mediu de operatiuni de vanzare-cumparare si de plati pe care le mijloceste o unitate monetara intr-o perioada data de timp

  20. Intre elementele care pot determina marimea masei monetare se numara:

    • nivelul preturilor si tarifelor

  21. Atunci cand se vorbeste despre puterea de cumparare a monedei se are in vedere:

    • cantitatea de bunuri si servicii care poate fi achizitionata cu o unitate monetara

  22. Daca nivelul general al preturilor creste, puterea de cumparare a monedei:

    • scade

  23. Monedele pot fi convertibile sau nu, in functie de:

    • acoperirea in devize sau in mijloace de plata straine

  24. Numerarul este format din:

    • bancnote

  25. Nu fac parte din conditiile trecerii la convertibilitate:

    • excluderea sistemului interventiei statului pentru asigurarea stabilitatii monetare

  26. Banii:

    • au aparut pe masura evolutiei schimbului

  27. In zilele noastre, convertibilitatea monedei unei tari inseamna:

    • insusirea monedei respective de a fi schimbata pe o alta moneda, in mod legal si liber, prin vanzare-cumparare pe piata

  28. Elementele constitutive ale masei monetare nu sunt:

    • aurul si argintul

  29. Pe piata monetara pot fi intalnite urmatoarele operatiuni:

    • de finantare si refinantare

  30. Daca oferta monetara ramane constanta, cererea de bani evolueaza:

    • in sens invers fata de miscarea ratei dobanzii

  31. Daca oferta monetara creste:

    • scade rata dobanzii

  32. Dobanda este:

    • suma platita de catre debitor creditorului, ca pret al dreptului de folosire a capitalului imprumutat pana la scadenta

  33. Marimea relativa a pretului platit de catre debitor, creditorului, imbraca forma:

    • ratei dobanzii

  34. Care dintre urmatoarele variante nu reflecta notiunea de rata a dobanzii:

    • indicatorul cel mai important al pietei muncii

  35. Daca se dau informatiile: d’ (rata anuala a dobanzii), S (suma imprumutata) si n (durata pentru care se acorda imprumutul), iar n=l, dobanda simpla D se calculeaza astfel:

    • D = S · d’

  36. Care este marimea lui n (durata acordarii creditelor), in cazul unui credit pe 3 luni:

    • n = 3/12

  37. Avand date marimile S (suma imprumutata), d’ (rata dobanzii) si n (perioada pentru care se acorda creditul), care este expresia dobanzii capitalizate:

    • D = S(l+d’)n - S

  38. Nivelul ratei dobanzii nu reflecta:

    • cursul de schimb al monedei nationale

  39. In conditiile in care pe o piata are loc micsorarea ratei dobanzii, atunci va avea loc:

    • sporirea cererii de credite in economie

  40. Efectele negative ale scaderii ratei dobanzii afecteaza:

    • creditorii

  41. Printre consecintele scaderii ratei dobanzii regasim:

    • stimularea investitiilor

  42. Ce efecte va avea cresterea riscului creditorului asupra ratei dobanzii:

    • rata dobanzii va creste

  43. Rata nominala a dobanzii se determina ca:

    • suma intre rata dobanzii reale si rata inflatiei

  44. Cand rata rezervei legale creste:

    • multiplicatorul monetar scade

  45. La vanzarea de catre stat a obligatiunilor pe piata deschisa:

    • baza monetara se micsoreaza

  46. Se dau simbolurile: M - masa monetara; V - viteza de rotatie a banilor; P - nivelul preturilor; T - volumul fizic al tranzactiilor; DB - cererea de moneda; YB - oferta de moneda; D - cererea globala (agregata); Y - oferta globala (agregata). Conditia de echilibru la nivelul pietei monetare este:

    • DB = YB

  47. In conditiile in care pe o piata are loc cresterea ratei dobanzii, va avea loc:

    • scaderea cererii de credite in economie

  48. Pe ce tip de piata se opereaza atunci cand un contract se incheie la un moment de timp, iar executarea contractului are loc ulterior:

    • piata la termen (operatiuni la termen)

  49. Despre piata capitalurilor nu se poate spune ca este piata:

    • titlurilor pe termen scurt

  50. Piata financiara are urmatoarele forme:

    • primara si secundara

  51. Actiunea este:

    • titlu de proprietate asupra unei parti din capitalul social al unui agent economic

  52. Intre drepturile detinatorilor unui numar oarecare de actiuni nu figureaza:

    • dreptul de a primi o parte fixa din cifra de afaceri a firmei, numita dobanda

  53. Dividendul constituie un anumit procent din profit, in raport cu:

    • cota de participare la capitalul subscris

  54. Obligatiunile:

    • reprezinta titluri de credit

  55. Cursul unei actiuni nu poate fi numit:

    • dividend

  56. In majoritatea cazurilor, cursul la termen al unui titlu de valoare este:

    • mai ridicat decat cel la vedere

  57. Caracterul operatiunilor la termen, efectuate la bursa de valori, este unul:

    • speculativ

  58. Cine castiga in cazul tranzactiilor la termen, cand cursul actiunilor scade:

    • vanzatorul

  59. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la vanzator, sunt corecte in cazul operatiunilor la termen:

    • este un speculator „à la baisse”

  60. Cine castiga in operatiunile la termen:

    • cel care intuieste si anticipeaza corect evolutia reala a cursului unui titlu

  61. RASDAQ este:

    • o piata extrabursiera

  62. Motivati de ce riscul detinerii de actiuni comune este mare, in raport cu cel al detinerii de obligatiuni / actiuni preferentiale.

    • pentru ca detinatorii de actiuni comune nu au garantia unui venit fix

  63. Fluxurile economice reale sunt:

    • furnizoare de bunuri si servicii, ca urmare a procesului de vanzare

  64. Expresia neta a unui indicator macro- apare atunci cand in calculul sau:

    • se exclude consumul capitalului fix

  65. Despre ce fel de indicatori este vorba atunci cand calculul lor include consumul de capital fix:

    • indicatori macroeconomici de natura bruta

  66. Produsul Intern Brut (PIB) releva:

    • expresia valorica a productiei finale de bunuri si servicii create intr-un an de catre agentii economici care-si desfasoara activitatea in interiorul tarii

  67. Produsul Intern Brut (PIB) se calculeaza:

    • ca diferenta intre Produsul Global Brut (PGB) si Consumul Intermediar (Ci)

  68. Ce reprezinta diferenta dintre marimea Produsului Intern Brut (PIB) si cea a amortizarii (consumului) capitalului fix (CCF):

    • Produsul Intern Net

  69. Intre preturile pietei si preturile factorilor de productie poate exista urmatoarea relatie:

    • preturile pietei sunt mai mari decat cele ale factorilor

  70. Produsul National Brut (PNB) releva:

    • valoarea totala curenta, de piata, a bunurilor si serviciilor finale, produse in economie in decursul unui an, de catre agentii economici nationali

  71. Sub ce denumire este cunoscut Produsul National Net evaluat in preturile factorilor de productie (PNNpr):

    • venit national

  72. Cand un cetatean olandez realizeaza - prin firma sa - venituri in Romania, ele sunt incluse in:

    • PIB al Romaniei si PNB al Olandei

  73. Care dintre relatiile urmatoare sunt incorecte:

    • PIN+CCF=PNB

  74. Care dintre urmatoarele variante constituie indicatori relevanti ai bunastarii:

    • PIB/locuitor

  75. Evidentiati diferentele dintre Produsul Intern Brut (PIB) si Produsul National Brut (PNB).

    • PNB este egal cu PIB plus veniturile nete primite din strainatate

  76. Venitul disponibil reprezinta:

    • marimea venitului personal, diminuat cu impozitele si taxele platite de fiecare individ

  77. Consumul poate fi definit ca:

    • folosirea de catre fiecare agent economic a unei parti din venit pentru cumpararea de bunuri si servicii necesare satisfacerii nevoilor de trai

  78. Ce reprezinta raportul dintre cheltuielile alocate pentru consum si totalul venitului (disponibil):

    • rata consumului (inclinatia medie spre consum)

  79. Care dintre urmatoarele afirmatii nu se verifica daca, la un volum dat al venitului, rata consumului (inclinatia medie spre consum) este mai mare:

    • cu atat se majoreaza economiile

  80. Atunci cand venitul excede consumul, este vorba despre:

    • economii

  81. Ce se intampla in general, conform legii psihologice fundamentale formulate de J. M. Keynes, atunci cand se inregistreaza o crestere ΔV a venitului:

    • se majoreaza consumul cu ΔC, dar ΔV > ΔC

  82. Inclinatia marginala spre consum este:

    • o marime pozitiva, dar subunitara

  83. Marimea cheltuielilor de consum nu depinde de:

    • multiplicatorul creditului

  84. Care din indicatorii economici arata ponderea detinuta de economiile destinate investitiilor in totalul venitului (disponibil):

    • rata economisirii (inclinatia medie spre economisire)

  85. Inclinatia marginala spre economii arata:

    • cu cat cresc economiile, ca urmare a sporirii cu o unitate a venitului

  86. Marimea cu care investitia bruta o excede pe cea neta este:

    • amortismentul, ca expresie a consumului de capital fix

  87. Atunci cand are loc o majorare a investitiilor fata de situatia initiala, se constata, potrivit multiplicatorului investitiilor (k):

    • ca venitul va spori de k ori mai mult fata de sporul investitiilor

  88. Multiplicatorul investitiilor (k) este:

    • inversul inclinatiei marginale spre economii

  89. Valoarea multiplicatorului investitional (k) este cu atat mai redusa, cu cat:

    • inclinatia marginala spre economisire este mai mare

  90. Este vorba despre crestere (dezvoltare) economica de tip extensiv:

    • daca volumul productiei creste prin atragerea unei cantitati suplimentare din factori de productie de aceeasi calitate

  91. Vorbim despre o dezvoltare de tip intensiv, atunci cand intalnim:

    • preponderenta calitatii factorilor de productie si a eficientei acestora

  92. Cresterea economica se poate masura in mod relevant prin intermediul:

    • Produsului National Brut real, pe locuitor

  93. Ce anume determina dezvoltarea economica:

    • transformari pozitive: cantitative, calitative si structurale, in intreaga economie

  94. Intre factorii institutionali ai cresterii economice ii regasim pe cei:

    • legati de sistemul de invatamant

  95. In ce faza se afla actualmente economia mondiala? Argumentati si exemplificati pe grupe de economii nationale, respectiv la nivel global.

    • expansiune

  96. Dati exemple de modele structural-functionale privind cresterea economica.

    • modelul Harrod-Domar

  97. Pe baza datelor oficiale (Anuarul Statistic al Romaniei), incercati sa identificati:

    • in ce faza de evolutie (crestere sau descrestere) se afla actualmente economia tarii noastre

  98. Comparati teoria cresterii zero cu teoria cresterii organice.

    • teoria cresterii zero se concentreaza pe conservarea mediului, in timp ce teoria cresterii organice pune accent pe sustenabilitate si inovatie

  99. Pot fi uniformizate elemente cum sunt: gradul de cultura si civilizatie, politica demografica sau atitudinile, in ideea apropierii nivelelor de dezvoltare ale diferitelor tari? Argumentati raspunsul.

    • nu, deoarece fiecare tara are particularitati culturale si economice unice

  100. Gasiti valoarea de adevar (adevarat / fals) a urmatoarelor afirmatii:

    • Dezvoltarea economica este indreptata spre ridicarea nivelului vietii

  101. Fluctuatiile intamplatoare sunt:

    • atipice

  102. Cea mai relevanta cauza a ciclicitatii economice nu este:

    • diviziunea muncii

  103. Ciclul economic ideal se defineste ca fiind:

    • perioada de la inceputul unei crize (contractii) a activitatii economice de ansamblu, pana la sfarsitul celei urmatoare

  104. Faza de boom este un alt nume pentru:

    • finalul fazei de expansiune economica

  105. Ce nu este caracteristic fazei de expansiune a unui ciclu economic:

    • cresterea ratei dobanzii

  106. In faza de depresiune a ciclului economic:

    • are loc cresterea ratei somajului

  107. Depasirea punctului critic (de minim) al ciclului economic se datoreaza:

    • cresterii investitiilor, care permite depasirea depresiunii

  108. Ce fenomen nu caracterizeaza incetinirea cresterii si criza economica:

    • ieftinirea si expansiunea creditului

  109. Politica monetara si de credit procedeaza la majorarea dobanzilor:

    • in perioada de boom prelungit, in scopul franarii cererii pentru bunuri de consum si investitii

  110. Politica cheltuielilor publice se bazeaza pe majorarea cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat:

    • in faza de recesiune, pentru a mari cererea agregata (globala)

  111. In ce faza a ciclului economic este necesara reducerea fiscalitatii:

    • in faza de recesiune, pentru a incuraja consumul si investitiile

  112. Starea spre care tinde piata nationala in ansamblul ei, precum si pietele specifice - stare caracterizata prin egalitatea dintre cerere si oferta (putand sa presupuna, totusi, diferente nesemnificative intre nivelele acestora, care sa nu genereze tensiuni sociale, asa ca economia sa functioneze normal) nu se numeste:

    • crestere economica

  113. Analizati urmatoarele afirmatii si gasiti, apoi, valoarea lor de adevar (adevarat / fals):

    • Cand input-ul sporeste cantitativ si calitativ, output-ul se mareste continuu

  114. Aflati valoarea de adevar (A / F) a urmatoarelor egalitati, valabile in orice tip de economie (deschisa / inchisa, cu sau fara sector guvernamental):

    • D = C + I

  115. Stiind ca intre rata anuala a dobanzii (d’) si marimea investitiilor (I) se stabileste o legatura invers proportionala, rezulta ca intre d’ si venitul de echilibru este o relatie:

    • de inversa proportionalitate

  116. In cadrul modelului IS-LM, orice punct situat la stanga curbei IS si la dreapta curbei LM indica o situatie in care:

    • se inregistreaza exces de cerere pe ambele piete

  117. Dezechilibrul economic general, care presupune exces de oferta globala in raport cu cererea globala, se numeste:

    • absorbtie

  118. In cazul absorbtiei - ca dezechilibru economic:

    • este stimulat consumul intern

  119. Inflatia apare din cauza:

    • excedentului masei monetare in raport cu volumul bunurilor si serviciilor de pe piata

  120. Instrumentul care masoara inflatia prin prisma cresterii generalizate a preturilor este:

    • indicele general al preturilor

  121. Indicele pretului pentru un bun sau serviciu se determina ca un raport procentual intre:

    • pretul actual si pretul de baza, existent la un moment din trecut

  122. Intensitatea inflatiei (prin ritmul de crestere a indicelui general al preturilor) se comensureaza prin:

    • rata inflatiei

  123. Indicatorul care arata cate bunuri si servicii se pot achizitiona cu cantitatea de bani existenta la un moment dat in economie (respectiv cu o unitate monetara), la un nivel dat al preturilor, reflecta:

    • puterea de cumparare a banilor

  124. Date fiind elementele R; (marimea ratei inflatiei) si IGP (marimea indicelui general al preturilor), in economie se verifica relatia:

    • IGP=R,-100

  125. In urma inflatiei, sunt afectati:

    • agentii economici aflati in ipostaza de cumparatori - mai ales cei cu venituri mici si fixe

  126. De pe urma inflatiei, cei care inregistreaza avantaje sunt:

    • debitorii

  127. In conditii de inflatie, pot obtine avantaje:

    • agentii economici care detin bunuri-marfa sub forma de stoc

  128. In cazul masurilor antiinflationiste, diminuarea cererii - avand ca suport reducerea masei monetare - se realizeaza prin:

    • cresterea ratei dobanzii la creditele acordate de banci

  129. Aratati evolutia indicelui preturilor de consum (IPC) la sfarsitul perioadei si a deflatorului PIB (Dpib), pentru un acelasi interval de 5 ani. Indicatie: Datele de pornire vor fi cele furnizate de Institutul National pentru Cercetari Statistice si Economice din Romania (vezi datele din Anuarul Statistic al Romaniei, actualizate cu surse electronice).

    • indicele preturilor de consum (IPC) la sfarsitul perioadei

  130. Prezentati metodologia de calcul a indicelui preturilor de consum (IPC) aplicabila in cazul Romaniei (vezi datele din Anuarul Statistic al Romaniei).

    • metodologia de calcul a indicelui preturilor de consum (IPC)

  131. Comparati nivelul indicelui preturilor de consum, inregistrat in Romania, cu cel al altei tari aflata in tranzitie spre economia de piata (referire la o aceeasi perioada de timp si la aceleasi surse de date).

    • nivelul indicelui preturilor de consum in Romania

  132. Pe baza datelor din Anuarul Statistic al Romaniei, analizati evolutia inflatiei in ultimii ani. Ce constatati?

    • evolutia inflatiei in ultimii ani

  133. Care dintre urmatoarele variabile ar putea avea ca efect, in conditii caeteris paribus, majorarea efectivului fortei de munca dintr-o tara, in orizont indepartat de timp:

    • cresterea natalitatii

  134. Intre masurile unei politici avand ca scop reducerea ratei somajului pe termen lung, putem aminti:

    • cresterea investitiilor productive

  135. Somajul clasic priveste:

    • fenomenul aparut in ipostaza in care se inregistreaza exces de cerere pe piata bunurilor si exces de oferta pe piata muncii, iar salariul format depaseste nivelul salariului de echilibru

  136. Precizati valoarea de adevar a urmatoarelor afirmatii:

    • Somajul reprezinta, din orice perspectiva, un aspect economico-social negativ

  137. In functie de perioada petrecuta ca somer, o persoana neocupata poate fi incadrata in:

    • somaj de lunga durata

  138. Printre masurile de diminuare a somajului se numara:

    • organizarea stagiilor de formare profesionala

  139. Somajul se poate defini ca:

    • un fenomen economico-social negativ, efect al dezechilibrelor pietei muncii - care arata depasirea cererii de munca de catre oferta de munca

  140. Din punct de vedere economic, somajul nu este apreciat ca expresie a:

    • dezechilibrului pe piata monetara

  141. Someri involuntari sunt:

    • toti cei apti pentru a munci (dar nu muncesc), cauta de lucru si sunt disponibili pentru asemenea activitati, dar nu gasesc de lucru

  142. Somajul se caracterizeaza prin:

    • durata, perioada inregistrata de la pierderea locului de munca pana la reluarea activitatii

  143. Rata somajului reflecta:

    • raportul procentual dintre numarul somerilor si populatia activa civila

  144. Somajul datorat inovarilor din tehnica si tehnologie - care reduce numarul locurilor de munca, dar determina si modificarea nivelului pregatirii profesionale - se numeste:

    • somaj tehnologic

  145. Pe termen scurt, una din politicile economice prin care statul se implica in combaterea somajului este:

    • garantarea unui venit minim pentru someri

  146. Pe baza datelor furnizate de Institutul National pentru Cercetari Statistice si Economice, analizati evolutia ratei somajului in ultimii ani.

    • evolutia ratei somajului in ultimii ani

  147. Principalele instrumente (parghii) prin care statul actioneaza pe piata sunt:

    • sistemul fiscal

  148. Caracteristicile bunurilor publice sunt:

    • non-rivalitatea

  149. Intre influentele negative ale deficitului bugetar remarcam:

    • cresterea gradului de indatorare pentru generatiile viitoare

  150. Preluarea gratuita si nerambursabila a unei fractiuni din veniturile unor agenti economici in beneficiul altora, poarta numele de:

    • redistribuirea veniturilor

  151. Repartitia veniturilor poate fi vizualizata cu ajutorul:

    • curbei Lorenz

  152. Cu cat suprafata dintre linia de 45° si curba Lorenz este mai mare, cu atata repartitia veniturilor in societate este:

    • mai inegala

  153. Conform curbei Laffer, sporirea ratei fiscalitatii determina:

    • pana la un anumit nivel - cresterea veniturilor fiscale, iar apoi scaderea acestora

  154. Intre principiile care stau la baza constituirii bugetului de stat nu se numara:

    • principiul confidentei

  155. Din punct de vedere strict economic, taxa pe valoarea adaugata este:

    • un impozit indirect

  156. In perioadele de recesiune, statul trebuie sa promoveze o politica fiscala:

    • expansiva, pentru a stimula consumul si investitiile

  157. Pe piata fortei de munca ...

    • se confrunta cererea si oferta de forta de munca

  158. Salariul este venitul adus de prod-factorul ...

    • munca

  159. Pentru ca nevoia de munca sa fie considerata cerere de munca trebuie sa fie ...

    • salarizata

  160. Motivul pentru care munca realizata de casnice, elevi, studenti, militari in termen nu se include in oferta de munca este acela ca ...

    • depun activitati nesalariale

  161. Pretul factorului de productie munca este cunoscut sub numele de ...

    • salariu

  162. Salariul poate fi definit ca ...

    • un venit primit de posesorul fortei de munca pentru contributia la rezultatul activ depus in folosul angajatorului

  163. Din punct de vedere al angajatorului salariul constituie ...

    • un element de cost

  164. Salariul nominal este ...

    • suma de bani pe care angajatul o primeste ca urmare a muncii prestate

  165. Salariul real este ...

    • cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata la un moment dat cu salariul nominal

  166. Marimea salariului real variaza direct proportional cu ...

    • salariul nominal

  167. Marimea salariului real depinde invers proportional de ...

    • nivelul preturilor sau tarifelor la bunurile de consum

  168. Determinarea indicelui salariului real ne ofera o imagine referitoare la ...

    • dinamica salariului real

  169. Gradul diferit de dificultate al activitatilor permite ...

    • diferentierea salariilor

  170. Functia de etalon de masurare a banilor este indeplinita atunci cand cu ajutorul lor ...

    • este comensurata valoarea bunurilor si serviciilor

  171. Functia de mijloc de plata a banilor este indeplinita atunci cand cu ajutorul lor ...

    • se achita unele drepturi si obligatii

  172. In economiile care functioneaza normal poate avea calitatea de bani universali ...

    • o moneda convertibila

  173. Masa monetara poate fi definita ca ...

    • ansamblul mijloacelor banesti aflate in circulatie intr-o tara intr-o anumita perioada

  174. Intre elementele care pot determina marimea masei monetare se numara ...

    • nivelul preturilor si tarifelor

  175. Atunci cand se vorbeste despre puterea de cumparare a monedei se are in vedere ...

    • cantitatea de bunuri si servicii care poate fi achizitionata cu o unitate monetara

  176. Daca nivelul general al preturilor creste puterea de cumparare a monedei ...

    • scade

  177. Monedele pot fi convertibile sau nu in functie de ...

    • obligatiile pe care si le asuma statul

  178. Numerarul este format din ...

    • moneda cu valoare intrinseca si bancnote

  179. Nu fac parte din conditiile trecerii la convertibilitate ...

    • excluderea sistemului interventiei statului pentru asigurarea stabilitatii monetare

  180. Banii ...

    • au aparut pe masura evolutiei schimbului pana in sec. al XVIII-lea au circulat preponderant sub forma monedelor

  181. Convertibilitatea monedei unei tari inseamna ...

    • insusirea monedei respective de a fi schimbata pe o alta moneda in mod legal si liber prin vanzare-cumparare pe piata

  182. Elementele constitutive ale masei monetare sunt ...

    • numerarul si depozitele bancare

  183. Pe piata monetara pot fi intalnite urmatoarele operatiuni ...

    • de finantare si refinantare

  184. Daca oferta monetara ramane constanta, cererea de bani evolueaza ...

    • in sens invers fata de miscarea ratei dobanzii

  185. Daca oferta monetara creste ...

    • scade rata dobanzii

  186. Dobanda este ...

    • suma platita de catre debitor creditorului ca pret al dreptului de folosire a capitalului imprumutat pana la scadenta

  187. Marimea relativa a pretului platit de catre debitor creditorului imbraca forma ...

    • ratei dobanzii

  188. Care dintre urmatoarele variante reflecta notiunea de rata a dobanzii ...

    • pretul cerut de creditor si acceptat de debitor pentru ca acesta din urma sa dispuna pe timp de un an de 100 unitati monetare

  189. Daca se dau informatiile d', S si n iar n=1 dobanda simpla D se calculeaza: D=S*d' ...

    • D=S*d'

  190. Care este marimea lui n in cazul unui credit pe 3 luni ...

    • n=3/12

  191. Avand date marimile S, d' si n care este expresia dobanzii capitalizate: ...

    • D=S(1+d')^n-S

  192. Nivelul ratei dobanzii reflecta ...

    • raportul dintre cererea si oferta de credit

  193. Efectele negative ale scaderii ratei dobanzii afecteaza ...

    • creditorii

  194. Printre consecintele scaderii ratei dobanzii ...

    • regasim stimularea investitiilor

  195. Ce efect va avea cresterea riscului creditorului asupra ratei dobanzii ...

    • rata dobanzii va creste

  196. Rata nominala a dobanzii se determina ca ...

    • suma intre rata dobanzii reale si rata inflatiei

  197. Cand rata rezervei legale creste ...

    • multiplicatorul monetar scade oferta monetara se reduce

  198. La vanzarea de catre stat a obligatiunilor pe piata deschisa ...

    • baza monetara se micsoreaza oferta monetara scade

  199. Conditia de echilibru la nivelul pietei monetare este ...

    • DB=YB

  200. In conditiile in care pe o piata are loc cresterea ratei dobanzii va avea loc ...

    • scaderea cererii de credite in economie avantaje pentru creditori

  201. Pe ce tip de piata se opereaza atunci cand un contract se incheie la un moment de timp iar executarea contractului are loc ulterior ...

    • piata la termen(operatiuni la termen)

  202. Despre piata capitalurilor se poate spune ca este piata ...

    • titlurilor de valoare(financiare) pe termen mediu sau lung

  203. Piata financiara are urmatoarele forme ...

    • primara si secundara

  204. Actiunea este ...

    • titlu de proprietate asupra unei parti din capitalul social al unui agent economic

  205. Intre drepturile detinatorilor unui numar oarecare de actiuni figureaza ...

    • dreptul de a primi o parte din profitul S.A numita dividend

  206. Dividendul constituie un anumit procent din profit in raport cu ...

    • cota de participare la capitalul subscris

  207. Obligatiunile ...

    • reprezinta titluri de credit; sunt aducatoare de venit fix

  208. Cursul unei actiuni poate fi numit ...

    • cotatie

  209. In majoritatea cazurilor cursul la termen al unui titlu de valoare este ...

    • mai ridicat decat cel la vedere

  210. Caracterul operatiunilor la termen efectuate la bursa de valori este unul ...

    • speculativ

  211. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la vanzator sunt corecte in cazul operatiunilor la termen ...

    • este un speculator "a la baisse"

  212. Cine castiga operatiunile la termen ...

    • cel care intuieste si anticipeaza corect evolutia reala a cursului unui titlu

  213. RASDAQ este ...

    • o piata extrabursiera

  214. Fluxurile economice reale sunt ...

    • furnizoare de bunuri si servicii ca urmare a procesului de vanzare

  215. Expresia neta a unui indicator macro apare atunci cand in calculul sau ...

    • se exclude consumul capitalului fix

  216. Despre ce fel de indicatori este vorba atunci cand calculul lor include consumul de capital fix ...

    • indicatori macroeconomici de natura bruta

  217. Produsul intern brut (PIB) releva ...

    • expresia valorica a productiei finale de bunuri si servicii create intr-un an de catre agentii economici care-si desfasoara activitatea in interiorul tarii

  218. Produsul intern brut (PIB) se calculeaza ...

    • PGB - Ci

  219. Intre preturile pietei si preturile factorilor de productie poate exista urmatoarea relatie ...

    • preturile pietei sunt mai mari decat cele ale factorilor

  220. PNB releva ...

    • valoarea totala curenta de piata a bunurilor si serviciilor finale produse in economie in decursul unui an de catre agentii economici nationali

  221. Sub ce denumire este cunoscut Produsul national net evaluat in preturile factorilor de productie (PNNpf) ...

    • venit national

  222. Cand un cetatean olandez realizeaza prin firma sa venituri in Romania ele sunt incluse in ...

    • PIB al Romaniei si PNB al Olandei

  223. Care dintre relatiile urmatoare sunt corecte ...

    • In+CCF=Ib

  224. Care dintre urmatoarele variante constituie indicatori relevanti ai bunastarii ...

    • PIB/locuitor PNB/locuitor

  225. Venitul disponibil reprezinta ...

    • marimea venitului personal diminuat cu impozitele si taxele platite de fiecare individ

  226. Consumul poate fi definit ca ...

    • folosirea de catre fiecare agent economic a unei parti din venit pentru cumpararea de bunuri si servicii necesare satisfacerii nevoilor de trai

  227. Care dintre urmatoarele afirmatii nu se verifica daca la un volum dat al venitului rata consumului este mai mare ...

    • cu atat este mai nesemnificativ consumul cu atat se majoreaza economiile

  228. Atunci cand venitul excede consumul este vorba despre ...

    • economii

  229. Ce se intampla in general atunci cand se inregistreaza o crestere ΔV a venitului ...

    • se majoreza consumul cu ΔC dar ΔV>ΔC

  230. Inclinatia marginala spre consum este ...

    • o marime pozitiva dar subunitara

  231. Marimea cheltuielilor de consum depinde de ...

    • modificarile politicii fiscale

  232. Care din indicatorii economici arata ponderea detinuta de economiile destinate investitiilor in totalul venitului ...

    • rata economisirii (inclinatia medie spre economisire)

  233. Marimea cu care investitia bruta o excede pe cea neta este ...

    • amortismentul ca expresie a consumului de capital fix

  234. Atunci cand are loc o majorare a investitiilor fata de situatia initiala se constata potrivit multiplicatorului investitiilor (k) ...

    • ca venitul va spori de k ori mai mult fata de sporul investitiilor

  235. Valoarea multiplicatorului investitional (k) este cu atat mai redusa cu cat ...

    • inclinatia marginala spre economisire este mai mare

  236. Este vorba despre crestere economica de tip extensiv ...

    • daca volumul productiei creste prin atragerea unei cantitati suplimentare din factori de productie de aceeasi calitate

  237. Vorbim despre o dezvoltare de tip intensiv atunci cand intalnim ...

    • preponderenta calitatii factorilor de productie si a eficientei acestora

  238. Cresterea economica se poate masura in mod relevant prin intermediul ...

    • produsului national brut real pe locuitor

  239. Ce anume determina dezvoltarea economica ...

    • transformari positive, cantitative, calitative si structurale in intreaga economie

  240. Intre factorii institutionali ai cresterii economice ii regasim pe cei ...

    • legati de sistemul de invatamant si provenind din sistemul asigurarilor sociale

  241. Fluctuatiile intamplatoare sunt ...

    • ATIPICE

  242. Cea mai relevanta cauza a ciclicitatii economice NU ESTE ...

    • POLITICA ECONOMICA

  243. Ciclul economic ideal se defineste ca fiind ...

    • PERIOADA DE LA INCEPUTUL UNEI CRIZE ECONOMICE PANA LA INCEPUTUL CELEI URMATOARE

  244. Faza de boom este un alt nume pentru ...

    • FINALUL FAZEI DE EXPANSIUNE ECONOMICA

  245. Ce nu este caracteristic fazei de expansiune a unui ciclu economic ...

    • CRESTEREA RATEI DOBANZII

  246. Depasirea punctului critic al ciclului economic se datoreaza ...

    • CRESTERII INVESTITIILOR CARE PERMITE DEPASIREA EXPANSIUNII

  247. Ce fenomen nu caracterizeaza incetinirea cresterii si criza economica ...

    • IEFTINIREA SI EXPANSIUNEA CREDITULUI

  248. Politica monetara si de credit procedeaza la majorarea dobanzilor ...

    • In perioada de boom prelungit in scopul franarii cererii pentru bunuri de consum si investitii

  249. In ce faza a ciclului economic este necesara reducerea fiscalitatii ...

    • In faza de recesiune pentru a incuraja consumul si investitiile

  250. Starea spre care tinde piata in ansamblul ei precum si pietele specifice se numeste ...

    • Echilibru economic

  251. Stiind ca intre rata anuala a dobanzii si marimea investitiilor se stabileste o legatura invers proportionala rezulta ca intre d' si venitul de echilibru este o relatie ...

    • De inversa proportionalitate negativa

  252. In cadrul modelului IS-LM orice punct situat la stanga curbei IS si la dreapta curbei LM indica o situatie in care ...

    • Se inregistreaza exces de cerere pe ambele piete; cererea de bunuri este superioara ofertei de bunuri; cererea de bani este superioara ofertei de bani

  253. Dezechilibrul economic general care presupune exces de oferta globala in raport cu cererea globala se numeste ...

    • Presiune

  254. In cazul absorbtiei ca dezechilibru economic ...

    • Este stimulata productia

  255. Inflatia apare din cauza ...

    • Excedentului masei monetare in raport cu volumul bunurilor si serviciilor de pe piata

  256. Instrumentul care masoara inflatia prin prisma cresterii generalizate a preturilor este ...

    • Indicele general al preturilor

  257. Indicele pretului pentru un bun sau serviciu se determina ca un raport procentual intre ...

    • Pretul actual si pretul de baza existent la un moment din trecut

  258. Indicatorul care arata cate bunuri si servicii se pot achizitiona cu cantitatea de bani existenta la un moment dat in economie, reflecta ...

    • Puterea de cumparare a banilor

  259. Date fiind elementele Ri si IGP in economie se verifica relatia ...

    • Ri= IGP-1; Ri=IGP-100%

  260. In urma inflatiei sunt afectati ...

    • Agentii economici aflati in ipostaza de cumparatori-mai ales cei cu venituri mici si fixe

  261. De pe urma inflatiei cei care inregistreaza avantaje sunt ...

    • Debitorii

  262. In conditii de inflatie pot obtine avantaje ...

    • Cei care-si convertesc disponibilitatile banesti in monedele unor tari in care inflatia este mai putin accentuata

  263. In cazul masurilor antiinflationiste diminuarea cererii avand ca suport reducerea masei monetare se realizeaza prin ...

    • Cresterea ratei dobanzii la creditele acordate de banci

  264. Care dintre urmatoarele variabile ar putea avea efect in conditii caeteris paribus majorarea efectivului fortei de munca dintr-o tara ...

    • Cresterea natalitatii

  265. Intre masurile unei politici avand ca scop reducerea ratei somajului pe termen lung putem aminti ...

    • Cresterea investitiilor productive

  266. Somajul clasic priveste ...

    • Fenomenul aparut in ipostaza in care se inregistreaza exces de cerere pe piata bunurilor si exces de oferta pe piata muncii iar salariul format depaseste nivelul salariului de echilibru

  267. In functie de perioada petrecuta ca somer o persoana neocupata poate fi incadrata in ...

    • Somaj de lunga durata; somaj voluntar; somaj de scurta durata

  268. Printre masurile de diminuare a somajului se numara ...

    • Organizarea stagiilor de formare profesionala; reducerea varstei de pensionare

  269. Somajul se poate defini ca ...

    • Un fenomen economico-social negativ, efect al dezechilibrelor pietei muncii-care arata depasirea cererii de munca de catre oferta de munca

  270. Din punct de vedere economic somajul este apreciat ca expresie a ...

    • Dezechilibrului pe piata fortei de munca

  271. Someri involuntari sunt ...

    • Toti cei apti pentru a munci (dar nu muncesc) cauta de lucru si sunt disponibili pentru asemenea activitati dar nu gasesc de lucru

  272. Somajul se caracterizeaza prin ...

    • Durata, perioada activitatii

  273. Somajul datorat inovarilor din tehnica si tehnologie care reduce numarul locurilor de munca dar determina si modificarea nivelului pregatirii profesionale se numeste ...

    • Somaj tehnic

  274. Pe termen scurt una din politicile economice prin care statul se implica in combaterea somajului este ...

    • Garantarea unui venit minim pentru someri

  275. Principalele instrumente prin care statul actioneaza pe piata sunt ...

    • Reglementarile legislative interne; regimul proprietatii; bugetul de stat; sistemul fiscal

  276. Caracteristicile bunurilor publice sunt ...

    • Non-rivalitatea; non-exclusivitatea

  277. Intre influentele negative ale deficitului bugetar nu remarcam ...

    • Relaxarea fiscala

  278. Preluarea gratuita si nersambursabila a unei fractiuni din veniturile unor agenti economici in beneficiul altora poarta numele de ...

    • Redistribuirea veniturilor

  279. Repartitia veniturilor poate fi vizualizata cu ajutorul ...

    • Curbei Lorenz

  280. Cu cat suprafata dintre linia de 45 si curba Lorenz este mai mare cu atata repartitia veniturilor in societate este ...

    • Mai inegala

  281. Conform curbei Laffer sporirea ratei fiscalitatii determina ...

    • Pana la un anumit nivel cresterea veniturilor fiscale iar apoi scaderea acestora

  282. Intre principiile care stau la baza constituirii bugetului de stat nu se numara ...

    • Principiul confidentei; principiul afectarii veniturilor bugetare

  283. Din punct de vedere strict economic taxa pe valoarea adaugata este ...

    • Un impozit indirect

  284. In perioadele de recesiune statul trebuie sa promoveze o politica fiscala ...

    • Expansiva pentru a stimula consumul si investitiile

  285. In cadrul echilibrului pe piata M*V ...

    • oferta de bani

  286. Pe masura ce o firma angajeaza noi lucratori pentru aceasta se manifesta ...

    • legea randamentelor marginale descrescatoare

  287. Agregatul monetar M2 cuprinde in plus fata de agregatul monetar M1 ...

    • depozite la termen

  288. Rigiditatea pietei fortei de munca provine din ...

    • productivitatea marginala a muncii

  289. Intensitatea inflatiei se comensureaza prin ...

    • Rata inflatiei

  290. In cadrul ciclului economic faza de recesiune inseamna ...

    • criza economica urmata de depresiune

  291. Cand insumam PIB cu soldul veniturilor din strainatate obtinem ...

    • PNB

  292. Care din elementele de mai jos exprima in mod correct notiunea 'viteza de rotatie a banilor' ...

    • Numarul mediu de operatiuni vanzare-cumparare si de plati pe care le mijloceste o unitate monetara

  293. Dividendul se calculeaza drept cota procentuala din masa profitului in functie de ...

    • cota de participare la capitalul subscris

  294. Marimea salariului real variaza invers proportional cu ...

    • marimea economiilor realizate de populatie

  295. Cererea de moneda ...

    • variaza in acelasi sens cu valoarea bunurilor care se doresc a fi achizitionate

  296. Salariul nominal ...

    • reprezinta suma de bani pe care angajatul o primeste

  297. Multiplicatorul investitiilor este ...

    • egal cu inversul inclinatiei marginale spre economii

  298. Salariul real ...

    • se calculeaza ca raport intre salariul nominal si nivelul preturilor

  299. In cazul unei operatiuni la termen de pe urma scaderii cursului actiunilor castiga ...

    • vanzatorul

  300. Conform teoriei cantitative a banilor ...

    • cantitatea de bani din circulatie variaza in sens direct proportional cu evolutia preturilor

  301. La o reducere a ratei dobanzii cursul obligatiunilor ...

    • creste

  302. Conform legii consumului de J.M. (John Maynard Keyne) atunci cand are loc cresterea veniturilor consumul ...

    • va creste iar modificarea acestuia este mai mica decat modificarea veniturilor (si invers)

  303. In formarea bruta de capital fix nu se include ...

    • PIB

  304. Dobanda reprezinta ...

    • suma platita de catre debitor creditorului ca pret al dreptului de folosire a capitalului imprumutat

  305. Ponderea consumului in marimea venitului disponibil este reflectata in ...

    • inclinatia medie spre consum

  306. Actiunile atesta ...

    • un drept de proprietate asupra unei parti din capitalul social

  307. PNN reprezinta PNB minus ...

    • CCF

  308. Atunci cand consumul depaseste marimea venitului ...

    • se inregistreaza dezeconomii

  309. Venitul adus de o actiune se numeste ...

    • dividend

  310. Ce tranzactii generatoare de bunuri si servicii nu sunt luate in considerare la determinarea PIB: ...

    • toate raspunsurile sunt adevarate

  311. Una dintre deficientele masurarii PIB este aceea ca PIB nu ia in calcul aspect precum ...

    • toate celelalte raspunsuri

  312. Daca nivelul general al preturilor scade puterea de cumparare a monedei ...

    • creste

  313. In conditiile in care pe o piata are loc majorarea ratei dobanzii ...

    • se vor scumpi creditele

  314. Investitia neta este mai mica decat investitia bruta cu marimea ...

    • amortismentului ca expresie a CCF

  315. Cand rata rezervei legale scade ...

    • multiplicatorul masei monetare creste

  316. Inclinatia marginala spre consum arata ...

    • cu cat creste consumul la cresterea venitului cu o unitate

  317. Rolul bursei de valori nu consta in ...

    • anularea oscilatiilor de amploare ale cotatiilor titlurilor de valoare

  318. Alegeti variantele corecte ...

    • PIN=PIB-CCF

  319. Obligatiunea reprezinta ...

    • un titlu de credit

  320. Tezaurizarea reprezinta ...

    • proces de utilizare in mod productiv a economiilor

  321. Piata financiara secundara ...

    • asigura tranzactionarea titlurilor emise pe piata primara

  322. Oferta de forta de munca se masoara prin ...

    • locurile de munca disponibile la un moment dat in economie

  323. Factorii religiosi pot constitui o conditie a cresterii economice ...

    • da, in anumite conditii si zone ale lumii

  324. Cat dureaza ciclurile economice "ale civilizatiilor" ...

    • sute sau chiar mii de ani

  325. Care din elementele de mai jos reprezinta trasaturi ale pietei fortei de munca?

    • lipsa de mobilitate

  326. Cererea de bani evolueaza:

    • in sens invers fata de miscarea ratei dobanzii

  327. Date fiind elementele Ri (marimea ratei inflatiei) si IGP (marimea indicelui general al preturilor), in economie se verifica relatia:

    • Ri = IGP - 100%

  328. La un nivel inalt al salariului:

    • efectul de venit este mai mare decat efectul de substitutie